Silvius Magnago
(1914 – 2010)
“L’autonomia ne ie nia zeche de statich, ma la muessa unì ntenduda sciche n pruzes dinamich dinamich che se adatea ai tëmps.”
Silvius Magnago, 1991
Scota su per talian | dureda 3 men
Scota su per tudësch | dureda 3 men
Familia
L pere Silvio vën da na familia taliana de Rurëi (Trentin). L tën pra l’Austria, studieia giurisprudënza a Dispruch y devënta – cunescian perfetamënter l tudësch y l talian – giudesc a Maran.
L’oma
Helene Redler de Bregenz. Si pere, y plu tert nce si fra, ie atifs tla politica dl Vorarlberg.
L pitl Silvius
Nasciù ai 14 de fauré 1914 danter doi surans: Maria (1913) y Selma (1917). Mez ann do che Silvius ie nasciù scumëncia la Prima viera mundiela.
Vita privata
L gran amor
A Roma cunësc Silvius Magnago chëla che sarà plu tert si fëna: Sofia Cornelissen de Essen.
L matrimone
Tl 1943 maridel a Dispruch Sofia Cornelissen. Do puec dis muessel jì de reviers tla front tla Ucraina.
Nfanzia
La Gran viera
La familia fej pea la fin dla viera a Bulsan. L piec semea vester passà, ma po vën la gran delujion: Südtirol ne fej nia plu pert dl’Austria. L pere devënta n mpiegà dla giustizia taliana.
L fascism
Coche duc chëi che fova stac n iede mpiegac statei austriacs ie nce l pere sota la usservazion particulera dl’autoriteies. Tl 1923 muessa si mutons, dan d’autri, jì ala scola taliana.
La tratatives
La tratatives
Permò do l 1961 ie l Stat a una de se lascé ite a tratatives n cont de n’autonomia nueva. L sarà n zanca y zera pervia de uni virgula nchin che l unirà ciulà adum chël che vën tlamà l “Pachet”. Dezisiva per l suzes ie nce la gran cunscidrazion che Aldo Moro, Presidënt dl Cunsëi di Ministri dal 1963 al 1968, à de Silvius Magnago: “A chësc uem pudons ti avëi crëta.”
L Pachet
Tl 1969, n ucajion de na nduneda dl partit, tol la SVP la dezijion n cont dl “Pachet”. Magnago muessa fé valëi duta si autorità per giapé na maiuranza per si mpëni. Mé l 52,8 % ti dà la stima cun n SCI.
Educazion
La furmazion
Do l ginase studieiel giurisprudënza a Bologna, danterite fejel l servisc militer. Lëur de cuntlujion al’Università: N cunfront danter la leges razieles tudësces y talianes.
Pra l servisc militer
Pervia de si statura de 1,86 m devëntel sottenënt tl Prim Regimënt de Granatieres a Roma. Servisc, danter l auter, pra la vijita de stat de Hitler de mei dl 1938.
Viera
La opzion
Tl 1939 muessa la populazion sudtiroleja tò la dezijion: emigré te n raion dl Reich tudësch o resté y renunzië a duc i dërc de mendranza. Magnago optea per i tudësc, “per prutesta contra la represcion fascista”.
La giama
Doi mënsc do la noza vëniel, pra cumbatimënc, tucà da na granata tla giama ciancia: amputazion. Da ntlëuta muessel mparé a cunvivër cun l mel.
L tëmp dl nazism
1940–1942 lëur d’ufize pra l’autoriteies nazistes a Bulsan che urganisea l desridlamënt dla populazion. Magnago pudëssa se lascé detlaré “indispensabl“ y ne messëssa nia jì tla front. Ma chël ne fejel nia.
I ultimi ani
de lëur
La vita da uni di
Tl 1972 va n forza l segondo Statut de Autonomia. Ma la tratatives cun Roma pervia de detai va inant. Tl medemo tëmp ruva tla provinzia l bënsté. Tla fotografia: la giaurida de na scolina.
L orden
Per duc si meric giapa Magnago tl’Austria y tla Germania de gran uneranzes. L orden talian Cavaliere di Gran Croce azeteiel permò tert – giut do che la Talia y l’Austria à tl 1992 ufizielmënter finà via l stritoz per l Südtirol scumencià dan la ONU.
L cumià
Ai 17 de merz 1989: Ultim di de lëur dl Presidënt dla Provinzia do 29 ani. Sëurastant de partit dla Südtiroler Volkspartei resta Silvius Magnago mo nchin al 1991.
Tla politica
Tla politica
Dl 1948 tolel pert coche figura simbolica de na generazion senieda dala viera ala prima campanies liteles per la Südtiroler Volkspartei (SVP). Al prim bot devëntel vizeambolt de Bulsan y, mudan ju, Presidënt dl Cunsëi provinziel y dl Cunsëi regiunel.
La desmustrazion
Tl 1957 devënta Silvius Magnago sëurastant dla SVP. Sustenì dal’ela plu dura dl partit chërdel adum la desmustrazion a Ciastel Sigmundskron per prutesté contra l atejamënt dl Stat talian ti cunfronc dla ghiranzes d’autonomia dl Südtirol. L vën adalerch 35.000 persones y pertënd n’autonomia per l Südtirol.
I atentac
Do prutestes pazifiches vëniel a se l dé atentac contra simbui dl Stat. La prima colm ie la “Feuernacht”, la nuet di fuesc: Ai 12 de juni dl 1961 – Magnago ie da curt tëmp nce Presidënt dla Provinzia – sautel tl aier cëries esplojives pra 47 stendri dla lectrisc. La intenzion de avisé l’atenzion internaziunela sun l Südtirol costa: presënza militera, aresć, sufrënzes. Dut chësc gauja mo plu atentac, śën cun morc.
